Биология /
←предыдущая следующая→
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ...
Nicolae Popa
BIOLOGIE ŞI GENETICĂ MODERNĂ
MATERIAL DIDACTIC: PRELEGERI ALESE
Cuprins:
DIN PARTEA AUTORULUI 8
I. DIN ISTORIA CONCEPŢIILOR DESPRE ERIDITATE 10
II. LEGILE EREDITĂŢII 14
2.1 DESCOPERIREA CELULEI 14
2.2 EXPERIENŢELE LUI GR. MENDEL ŞI FORMULAREA LEGILOR EREDITĂŢII 15
2.3 BAZELE CITOLOGICE ALE EREDITĂŢII 19
III. TEORIA CROMOZOMIALĂ A EREDITĂŢII 23
3.1 CROMOZOMII, GENELE ŞI CARACTERELE 23
3.2 MUTAŢIILE CA SURSĂ DE ALELE NOI 24
3.3 MUTAŢIILE ŞI MEDIUL 25
IV. BAZELE MOLECULARE ALE EREDITĂŢII 27
4.1 ACIZII NUCLEICI 27
4.2 MECANISMUL DE REPLICARE A ADN 28
4.3 CODUL GENETIC 31
4.4 MECANISMUL DE REPARAŢIE A DEFECTELOR DIN ADN 36
V. DETERMINISMUL GENETIC AL SEXULUI 39
5.1 DE CE SUNT NECESARE DOUĂ SEXE? 39
5.2 MECANISMELE BIOLOGICE DE DETERMINARE A SEXULUI 40
5.3 MECANISMUL CROMOZOMIAL DE DETERMINARE A SEXULUI 40
5.4 DETERMINAREA SEXULUI LA OM 42
5.5 OBŢINEREA SEXULUI DORIT 45
VI. GENETICA UMANĂ 47
6.1 VARIABILITATEA GENETICĂ ŞI MOŞTENIREA CARACTERELOR LA OM 47
6.2 EREDITATEA GRUPELOR SANGUINE ŞI A FACTORULUI REZUS (RH) 49
6.3 METODELE DE STUDIERE A EREDITĂŢII OMULUI 51
VII. GENETICA MEDICALĂ 55
7.1 EREDITATEA PATOLOGICĂ LA OM 55
7.2 EUGENICA ŞI GENETICA 57
7.3 CONSULTAŢIILE MEDICO-GENETICE 58
VIII. DETERMINISMUL EREDITAR AL LONGEVITĂŢII 62
8.1 GERONTOLOGIA ŞI GENETICA 62
8.2 TEORIILE GENETICE ALE ÎMBĂTRÂNIRII 63
8.3 PERSPECTIVELE JUVENOLOGIEI 65
IX. REALIZĂRILE ŞI PERSPECTIVELE GENETICIII 67
9.1 GENETICA ŞI FITOTEHNIA 67
9.1.1 Hibridarea ca metodă de obţinere a soiurilor noi 68
9.1.2 Rolul poliploidiei în ameliorarea plantelor 70
9.1.3 Mutageneza experimentală 70
9.2 GENETICA ŞI ZOOTEHNIA 72
9.2.1 Fenomenul heterozisului la animale 72
9.2.2 Reânvierea speciilor dispărute 73
9.2.3 Banca de gene 74
9.3 GENETICA ŞI PEDAGOGIA 76
9.3.1 Genotipul şi mediul social 76
9.3.2 Talentul şi ereditatea 77
9.3.3 Embriogenetica şi pedagogia 79
9.4. GENETICA ŞI PSIHOLOGIA 81
9.4.1 Omul ca fiinţă biiosocială 81
9.4.2. Factorii ereditari şi intelectul 82
9.4.3. Aptitudinile şi ereditatea 83
X. INGINERIA GENETICĂ 89
10.1 STRUCTURA GENOMLUI 89
10.2 DIRECŢIILE PRINCIPALE ALE INGINERIEI GENETICE 91
10.3 SEPARAREA ŞI SINTEZA ARTIFICIALĂ A GENELOR 93
10.4 CLONAREA GENELOR 95
XI. INGINERIA GENETICĂ LA MICROORGANISMELE INDUSTRIALE 97
11.1 ACTIVITATEA ENIGMATICĂ A MICROORGANISMELOR VII 97
11.2 INGINERIA GENICĂ ÎN NATURĂ: TRANSFORMAŢIA, TRANSDUCŢIA ŞI CONJUGAREA LA BACTERII 99
11.3 AMELIORAREA MICROORGANISMELOR 101
11.4 INDUSTRIA ADN ŞI BIOTEHNOLOGIA 102
XII. INGINERIA GENETICĂ LA PLANTE 105
12.1 CLONAREA PLANTELOR 105
12.2 INDUSTRIA CELULELOR VEGETALE 107
12.3 HIBRIDAREA CELULELOR SOMATICE ŞI OBŢINEREA HIBRIZILOR ASEXUAŢI 109
12.4 TRANSFERUL INTERSPECIFIC AL GENELOR 113
XIII. INGINERIA GENETICĂ LA ANIMALE 116
13.1 HIBRIZI NEOBIŞNUIŢI: OBŢINEREA ANIMALELOR ALOFENE 116
13.2 O TURMĂ ÎN RETORTĂ: TRANSPLANTAREA EMBRIONILOR 118
13.3 DESCENDENŢĂ COPIATĂ: CLONAREA ANIMALELOR 120
13.4 ANIMALE TRANSGENICE 122
XIV. FONDUL GENETIC AL BIOSFREREI 125
14.1 ROLUL ORGANISMELOR VII ÎN NATURĂ ŞI ÎN ECONOMIA NAŢIONALĂ 125
14.2 BANCA DE GENE A PLANTELOR 127
14.3 FONDUL GENETIC AL PLANTELOR 129
XVI. INGINERIA GENICĂ ŞI SISTEMATICA 134
15. GENELE ŞI SISTEMATICA 134
15.2 GRADUL DE ÎNRUDIRE GENETICĂ 135
15.3 REALIZĂRILE ŞI PERSPECTIVELE GENOSISTEMATICII 137
XVI. INGINERIA GENETICĂ ŞI MEDICINA 139
16.1 POVARA GENETICĂ ÎN SOCIETATEA UMANĂ 139
16.2 MEDICAMENTELE – SUB CONTROLUL GENELOR 141
16.3 GENOTERAPIA ŞI PERSPECTIVELE EI 144
XVII. ASPECTELE SOCIALE ALE INGINERIEI GENETICE 148
17.1 CUTIA PANDOREI SAU CONSECINŢELE IMPREVIZIBILE ALE INGINERIEI GENICE 148
17.2 CLONAREA OAMENILOR! 150
17.3 CONTROLUL GENETIC LA OM: PRO ŞI CONTRA 152
17.4 EREDITATEA PATOLOGICĂ ŞI CRIMINALITATEA 154
DIN PARTEA AUTORULUI
Evident, pentru nimeni nu prezintă greutate să deosebească mărul de pară, grâul de secară, oaia de capră, lupul de vulpe. Este bine cunoscut şi faptul că reprezentanţii lumii vegetale şi animale, de-a lungul unui şir infinit de generaţii, dau viaţă unor descendenţi, care sunt după chipul şi asemănarea lor: leoaica naşte pui de leu, pisica - pui de pisică, câinele - pui de câine. Tot odată, din seminţe de floarea-soarelui vor răsări numai plante de floarea-soarelui, iar din ghindă - numai arbori de stejar. În mod obişnuit aceste feno¬mene sunt legate de ereditate.
Prin noţiunea de ereditate se înţelege capacitatea organismelor vii de a transmite caracterele şi însuşirile lor descendenţilor.
Se ştie, însă, că asemănările dintre părinţi şi des¬cendenţi nu sunt absolute - chiar şi în cazurile când se spune «leit taică-său» sau «leit maică-sa». Descendenţii prezintă anumite diferenţe individuale în ra¬port cu caracterele definitorii ale părinţilor. Ace¬ste deosebiri sau – devieri de la trăsăturile tipice ale părinţilor constituie aşa-numitul fon de variabilitate sau variabilitatea. În virtutea acesteia organismele sunt capabile de a suferi la acţiunea unor factori interni sau externi anumite modificări. Pe fundalul alb al coroanelor pomilor dintr-o livadă în floare un ochi atent va deosebi şi numeroase nuanţe cromatice diferite de coloraţia generală a petalelor; între sutele de mii de frunze de pe oricare arbore nu vom vedea două identice ca formă, dimensiuni şi colorit; printre cei cinci miliarde şi jumătate de oameni, care populează planeta noastră, nu vom găsi doi, care să aibă exact aceleaşi caractere şi trăsături. Exemple de acest fel se întâlnesc pretutindeni.
În ce mod, însă, are loc transmiterea prin ereditate a caracterelor? Unde şi cum este fixată informaţia ereditară? De ce se nasc uneori monştri, adică indivizi cu anomalii grave? Pot fi oare schimbate caracterele organismelor, corectate defectele naturii? Pu¬tem obţine sexul dorit, «construi» noi forme de organisme?
Aceste şi numeroase alte întrebări sunt într-un fel sau altul legate de ereditate şi variabilitate, care au devenit principalul obiect de studiu al unei ştiinţe relativ tinere - genetica. În prezent genetica s-a divizat în numeroase direcţii de investigaţie, fiecare dintre acestea dispunând de metode specifice de lucru.
În cartea pe care v-o propunem sunt examinate doar o parte din ele. Sarcina principală autorul şi-a văzut-o, însă, în familiarizarea unui cerc larg de cititori cu legile de bază ale geneticii, cu realizările ei cele mai importante, precum şi cu cele mai însemnate domenii de aplicare a lor.
În primele trei capitole am găsit de cuviinţă să prezentăm baza teoretica a acestei ştiinţe, conducându-l pe cititor, într-o trecere sumară, dar consecventă, prin labirintul ideilor despre ereditate, începând cu antichitatea şi până în prezent; să prezentăm natura materială a acestui fenomen, precum şi modul în care se produce el la nivel molecular-genetic. Probabil, că anume aceste capitole se şi disting printr-o anumită dificultate de înţelegere, dar, după cum se ştie, a se scrie despre lucruri complicate nu este o treabă uşoară, iar simplificarea lor până la primitivizare ar însemna, după profunda noastră convingere, să facem un prost serviciu cititorului.
Fiecare dintre capitolele următoare sunt consacrate
←предыдущая следующая→
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ...
|
|